Poarta ascunsă în inima-ţi de copil...

vineri, 31 decembrie 2010

Pentru noi

Poveste scrisă de ...Ina, pentru mine şi Maria. Am fost foarte impresionată, mulţumesc Ina!

Într-o zi de toamnă(12.09), s-a năcut o "frunză"... era mică şi verde de ziceai că e primavară! Toate frunzele toamnei s-au întrebat: de ce nu suntem ca ea?!!!



A fost invidiată, hulită şi respinsă... nimeni din frunzele toamnei nu o accepta, căci frunzuliţa verde era un unicat!


În pragul Sfintelor sărbători de Crăciun acea frunzuliţă verde a colorat iarna, a adus în casele oamenilor verdele de brad, mirosul odihnitor al anilor trecuţi, a colindat şi a bucurat inimi îndepărtate, a readus lumina de speranţă în sufletele oamenilor, a scris poveşti!


...După toată agonia ciudăţeniei umane... într-o zi de primăvară (17.05) a născut o floare...o floare de Mai, ptr. mine o frezie roşie, gingaşă şi parfumată!


...De atunci frunza şi floricica, călătoresc împreună. Mie mi-a şoptip la ureche, floricica: nu mi-e frică de frunză....ea este mama mea, şi vreau mereu în braţe!!!


....şi nu uitaţi oameni frumoşi: " o floare cu frunze mereu este mai frumoasă!"






Ina






P.S. Personal eu îl consider pe D-zeu marele pictor universal...exemplu' cel mai simplu al vieţii umane este natura! Încă nu am văzut o floare să crească fără frunze....ptr. asta "noi" mamele suntem hrană spirituală şi lumească copiilor noştri!!!